Si eu cad adesea in capcana asta. Adica sa imi doresc sa creasca mai repede. Sa vorbeasca, sa mearga. Dar toata viata vor face lucrurile astea. Bebelusi ii avem pentru un an. De ce ne plangem atata? E greu, dar este o perioada magica pentru mame. O perioada care va trece ca vantul si ca gandul.
Nici nu imi dau seama cat de repede trece timpul, iar momentele astea in care copilul este bebelus sunt atat de scurte. Si unice. Bebelusii sunt atat de inocenti si dragalasi. Ne vaitam adesea de cat de obositor este cu bebe, ca nu ne lasa sa dormim, ca sta non stop la san, incat nu mai ajungem sa ne bucuram de prezenta lor.
Ca au un miros incredibil, am stabilit deja. Dar abia acum mi-am dat seama a ce miros bebelusii cu adevarat: miros a iubire! Da! Cand te uiti in ochii senini ai bebelusului tau, cand ii vezi zambetul ala molipsitor, nu ai cum sa nu simti ca ti se topeste inima.
Sunt pufosi, au picioarele ca omuletul Michelin, miros a lapte, au cea mai frumoasa voce si scot cele mai adorabile sunete.
Cand se uita bebe la tine, cand il vezi cum da de bucurie din manute si din picioare cand iti vede chipul, nu e cea mai tare senzatie?
Iar cand plang si li se lasa colturile gurii in jos, iar in dreptul ochilor le apar niste lacrimioare, nu ti se rupe sufletul?
Cand dorm, au chipul atat de linistit incat te-ai putea uita la ei ore in sir.
Haideti sa ne bucuram de bebelusii nostri 
Ca maine, poimaine ii dam la scoala
