Cum e pielea delicata de bebelus, pufoasa la atingere si mereu calduta.
Cum este mirosul de bebelus, unic in lume. Cum spuneam mai demult, e cel mai frumos parfum din lume: bebelusii miros a iubire. Iubire neconditionata. Tot ce e mai frumos pe lumea asta.
Cum este somnul unui bebelus. Ca si cum ar dormi un ingeras.
Cum este rasul unui bebelus. Molipsitor. Sincer. Din suflet.
Cum este sa tii in brate un bebelus. E ca si cum ai tine cel mai pretios lucru din lume. Cum se lipeste de tine si cum nu ti-ar mai da drumul niciodata.
Cum este sa ii dai un pupic. Zeci de pupici. Sute. Pe pielea aia catifelata, pufoasa si frumos mirositoare.
Cum este sa te tina de mana un bebelus. Manuta aia mica a lui, cu degete pufoase, caldute si usor umede.
Cum e atunci cand il vezi facand prima oara ceva: primul zambet constient, prima rostogolire, prima oara cand se ridica in picioare, primul pas. Par ca niste victorii. Atat pentru el, cat si pentru tine…
Cum e cand se linisteste numai in bratele tale. Bratele tale magice. Cu efect de calmant.
Cum este cand doarme la tine in brate. Sa ii simti trupusorul lui micut si cald lipit de tine. Cum se simte si el in siguranta si iubit.
Cum te simti cand zice prima oara “mama”. Sau “te iubesc”.
Cum te simti cand vii acasa dupa o zi la birou si vezi cum i se lumineaza fata. Cum citesti iubirea in privirea lui. Cum te simti cel mai norocos om de pe planeta.
Ne dorim sa creasca cat mai repede, dar nu ne dam seama ce minuni avem langa noi. Cu senzatiile de mai sus nu ne intalnim decat o data in viata, la fiecare copil, si trebuie sa profitam de fiecare clipa alaturi de bebelus… Imi pare atat de rau ca ma plang uneori cat de greu este cu bebelus. Si este, nu zic nu. Dar e ceva once in a lifetime. E unic, e minunat, e miraculos.
