Daca a fost un lucru aproape la fel de tragic ca despartirea de suzeta, atunci acela a fost despartirea de biberonul de noapte. Doamne, cate plansete nocturne! Doamne, ce drama! Noapte dupa noapte suspine, negocieri, zvarcoleli. ,,’Ticu! Vreau ‘tiiiiicu!” Andrei isi revendica pe la 2-3 noaptea dreptul la “laptic” sau “tic”, cum ii zicea el.
A fost un moment dificil, de cumpana as putea spune. Nu mai avea nevoie de laptele ala, avea peste doi ani, nu mai mi-aduc aminte exact cat. Pentru el devenise un confort, un obicei. Pediatra ne indemna sa renuntam la el, pentru ca strica si dintii.
A durat mult, cateodata cedam si i-l aduceam, pentru ca nu se mai oprea din plans si nu mai voia sa se culce. Sicer, am dus o adevarata lupta. Pot sa spun ca a fost chiar mai greu decat cu suzeta. Pe aia si-a aruncat-o singur la cosul de gunoi pe la 1 an si 10 luni. Si nu a plans dupa ea cum a plans dupa “ticul” lui.
Apoi a mai fost inca o despartire. Cea de laptele de seara. Oooof, ia-o de la capat. Aceeasi poveste. Dar deja era mai mare si intelegea mai bine. Asta nu inseamna ca a fost usor.
Mi-am adus aminte de aceste episoade, parca dintr-o alta epoca, zilele trecute cand ma chinuiam de data asta sa fac fix… opusul! Adica sa il conving pe Edy sa accepte biberonul. Macar noaptea. Nici gand!
Andrei a fost cel mai fericit copil cand a primit la culcare un biberon plin de lapte praf. Burtica lui a fost recunoscatoare. Lactatia mea scazuse enorm dupa inceperea diversificarii, asa ca laptele matern nu ii mai era suficient si se culca mai mereu infometat. Eu, incapatanata, am tot insistat cu alaptatul, ca sa nu “otravesc” copilul, cand el, evident, saracutul, nu se mai satura.
Pe Edy tot incerc sa il imprietenesc cu laptele praf si cu biberonul, dar se lasa greu. Nici macar apa nu vrea din biberon. Noaptea il mai “pacalesc” sa suga cateva guri cand e semi-adormit. Dar se prinde repede si intoarce capul. Lui ii e foame, dar prefera sa stea flamand.
Nici fan supt nu e. La san se agita, se zvarcoleste, se desprinde de la san de nu-stiu-cate ori. Puiureul e viata lui 
Mananca cate un castron plin – fie de fructe cu branzica sau iaurt, fie carnita cu legume, pasate. In caz ca nu mai tineti socoteala, are 8 luni.
Nu stiu cum sa procedez, sincer. Poate sa se dezvolte si sa creasca frumos si sanatos si fara lapte? El suge cate ceva, dar putin. Ii mai dau lapte praf cu lingurita, ingrosat cu cereale, dar nici pe ala nu prea il mai vrea. Oricum, o sa mai insist
[…] rost mai are sa sterilizez suzeta, biberoanele, cand zilele trecute l-am gasit lingand talpa papucilor cu care ies in curte? Din cate am inteles, […]