Intarzierea limbajului la copii este unul dintre cele mai stresante lucruri pentru un parinte. Desi de cele mai multe ori este vorba doar de o intarziere si atat, sunt situatii in care lipsa vorbirii e asociata cu probleme mai grave. Cand incep copiii sa vorbeasca? Teoretic, la 18 luni micutii ar trebui sa aiba deja cateva cuvinte in vocabular. In jur de 20. Dar cum fiecare copil are ritmul lui, nu toti se incadreaza in acest tipar. Cei mai vorbareti pot spune „mama” sau „tata” dupa sase luni, dar nu stiu exact cati dintre ei si constientizeaza ceea ce spun.
Ca mama pentru doi, am avut experiente cu totul diferite. Primul copil a facut toate achizitiile inainte de vreme, iar la un an spunea deja o multime de cuvinte. Pentru ca am o agenda in care imi notam evolutia lui, pot sa va spun sigur ca la 12 luni Andrei spunea mama, tata, papa (in loc de apa), mau (la pisica), papu (papuci de casa), bau (cucu-bau), baie, caca, coc (cocos sau gaina), pupa (cand voia sa il pupam), pepi (pepene), mu (la vaca).
Citeste si: Cum sa iti ajuti copilul sa vorbeasca mai repede si corect
Dar cum doi copii nu sunt la fel, iata ca Edy este mai “lenes”, cum se zice in popor, la capitolul vorbire. Recunosc, am fost un pic stresata, pentru ca pana la un an aproape ca nu zicea nimic, iar apoi a inceput sa spuna sunetele facute de animale, dar si alea foarte stalcit. Nu mi-am facut insa griji prea mari pentru ca nu parea ca ar avea alte probleme: de inteles intelege, executa comenzi, stie unde sunt toate lucrurile in casa etc. Acum are un an si sapte luni si de abia da primele semne ca ar vrea sa vorbeasca. Adica repeta dupa mine cand ii spun ma-ma, ta-ta, lucruri pe care inainte refuza sau efectiv nu putea sa le faca. Chiar zilele astea mi s-a parut ca m-ar fi strigat de vreo 3 ori ma-ma, insa nu sunt inca sigura ca a facut-o in mod constient. Incearca sa zica apa, dar zice un “a” lung si peste vreo doua secunde si un “po”. Tot e ceva Nu insist pe lucrurile pe care stie sa le faca, pentru ca aici e in grafic cu tot. Doar cu vorbirea stam prost.

Cu nasul in tabele si in grilele de achizitii, normal ca ma ingrijorez cand vad ca la un an jumate trebuia sa zica deja vreo 20 de cuvinte. Dar apoi am vazut o multime de postari ale unor mamici pe grupurile de Facebook, aflate in aceeasi situatie. Pentru ca l-am avut pe Andrei vorbaret, ma asteptam si Edy sa fie la fel. Mi-am adus insa aminte ca atunci cand l-am dat pe Andrei la gradinita, la un an si zece luni, era singurul copil de la grupa baby care vorbea. Si a fost asa cel putin un an de zile. Chiar si la grupa mica erau unii copii care de abia scoteau cateva cuvinte. Si iata-i acum pe toti, la 5 ani jumate-6, ce mari vorbareti sunt
Cand incep copiii sa vorbeasca
Specialistii spun ca un copil mai vorbaret va incerca sa spuna “mama” si “tata” in jurul varstei de 6 luni, iar la 18 luni ar trebui sa aiba in vocabular circa 20 de cuvinte. Pana in doi ani, ar trebui sa faca propozitii de 2-4 cuvinte.
Expertii spun ca ar trebui sa ne ingrijoram atunci cand bebelusii sunt intarziati la mai multe capitole. Daca, de exemplu, pana la 15 luni nu au scos un cuvant, nu au facut un pas si nu au dat semne ca prezenta ta ii intereseaza, atunci ar putea fi o problema.
Cauzele intarzierii vorbirii la copii
De ce nu vorbesc copiii? Sfatulmedicului.ro scrie ca multi copii care au limbajul intarziat “pot prezenta anumite probleme in zonele creierului responsabile de vorbire, facand dificila coordonarea buzelor, a limbii si a mandibulei pentru a produce sunetele adecvate. In multe astfel de cazuri pot exista si dificultati de hranire si deglutitie”.
In cazuri mai rare e vorba de unele probleme fizice, cum a fi malformatii ale limbii sau ale cerului gurii. Frenul lingual prea scurt poate limita miscarea limbii in tentativa de a vorbi. Si problemele de auz pot intarzia vorbirea.
Intarzierea limbajului mai poate fi legata si de autism, insa acolo e insotita si de alte “semnale”.

Cand incep copiii sa vorbeasca: motive care ar trebui sa ne ingrijoreze
Faptul ca nu vorbeste pana la o anumita varsta nu e o problema in sine, daca in rest copilul se dezvolta normal si intelege ce ii spui. Daca pana la un an nu arata cu degetul, nu comunica prin gesturi, nu imita sunete ar fi bine sa cereti si parerea unui specialist.
Intre 8 si 12 luni, majoritatea bebelusilor pot arata cu degetul animalul lor preferat daca ii intrebi. Sau macar se uita in directia respectiva. Intre 12 si 15 luni copilul va fi capabil sa raspunda unor solicitari simple: de exemplu, daca ii ceri sa aduca papucul, va face lucrul asta.
Doc.ro scrie ca baietii au tendinta de a vorbi mai tarziu decat fetele, iar copiii cu frati mai mari au tendinta de a vorbi mai tarziu pentru ca este cineva care vorbeste pentru ei. In plus, copiii care se fac intelesi de catre parinti folosind sunete specifice au tendinta de a vorbi mai tarziu.
Medicul pediatru Irina Costache a povestit pe blogul personal ca si ea a trecut prin experienta de a avea un copil cu intarziere de vorbire. Aceasta a spus ca l-a dus pe copil mai intai la o evaluare la un psihiatru pediatru, nu la logoped.
“Mergem intai la MEDIC si apoi la PSIHOLOG, PSIHOTERAPEUT, LOGOPED pentru ca el stabileste sau nu un diagnostic, incadreaza sau nu ceea ce se intampla cu copilul intr-o tulburare de dezvoltare, iar toti ceilalti colegi ajuta la recuperarea, ameliorarea deficientelor, in masura…DIAGNOSTICULUI si ghidati de acesta”, scrie Irina Costache.
Medicul ii indeamna pe parinti sa ia masuri in cazul in care suspecteaza ca ceva nu ar f in regula cu copiii lor, insa ii sfatuieste sa nu cada nici in cealalta extrema.
“Ce am vrut sa spun: nu stati si atat , daca aveti indoieli. Nu cautati motive acolo unde ele nu par a fi. Nu cadeti nici in cealalta extrema: daca totusi copilul arata cu degetul, pare ca va intelege, executa comenzi, e acolo, prezent in familie si invarte in nestire rotile camionului preferat, cel mai probabil nu are autism si nici la doctor nu trebuie sa ajunga”.

Intarzierea vorbirii la copii: cand e vorba de autism?
Nu trebuie sa ne ducem cu gandul la autism daca nu vorbeste copilul. Un copil “prezent”, care intelege ce se petrece in jurul lui, probabil are doar un ritm mai lent. Nu trebuie sa suspectam de autism copilul care “intelege ceea ce spun cei din jur si realizeaza sarcini, coopereaza cu ceilalti, dezvolta relatii sociale armonioase cu adultii si copiii din grupul sau social, se joaca adecvat si este dezvoltat cognitiv si afectiv conform varstei sale cronologice. Chiar daca nu numeste persoanele din jur, se duce la ele sau poate arata o anumita persoana, nu denumeste jucariile, dar stie care este trenuletul, papusa, mingea etc, recunoaste si arata obiecte in carti, pe pliante etc”, scrie www.autism-aita.ro.
Potrivit aceleiasi surse, iata cateva semnale care te pot duce cu gandul la autism:
- Copulul evita de cele mai multe ori contactul vizual atat cu mama, cat si cu ceilalti.
- Incepe sa planga fara un motiv care poate fi depistat, iar acest episoade de plans dureaza o perioada lunga de timp; este dificil de linistit atunci cand plange;
- Nu urmareste cu privirea persoanele sau obiectele care se misca in campul lui vizual;
- Are comportamente repetitive fata de anumite obiecte (exemplu: invarte rotile de la masinute foarte mult timp, inchide-deschide usi);
- Copilul nu raspunde la solicitarile adultului (decat cand “vrea”) si pare ca nu aude sau nu intelege ceea ce i se cere;
- Copilul protesteaza si tipa in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru primirea unui raspuns, ingreunandu-se astfel invatarea;
- Jocul ii este marcat de un caracter stereotip (foloseste obiectele sau jucariile mereu in acelasi fel, de exemplu: le inchide/deschide, bate cu obiectele in anumite locuri, le invarte etc);
- Copilul nu foloseste obiectele in scopul lor uzual (le linge, scutura, plimba sticle pe care le umple si le goleste etc);
- A inceput sa spuna cuvinte, dar inainte de varsta de doi ani a incetat sa mai foloseasca anumite cuvinte pe care inainte le folosea;
- Isi fixeaza privirea spre un punct fix si o mentine mai mult de 1 minut;
- Nu ii imita pe cei din jur, copii sau adulti;
- Nu raspunde atunci cand este strigat pe nume;
- Nu priveste spre un obiect care ii este aratat si nu se uita la lucrurile pe care adultul le priveste, nu este interesat de lucrurile care ii intererseaza pe ceilalti;
- Nu incearca sa atraga alte persoane in activitatile lui;
- Lipseste comunicarea non-verbala, nu imita expresiile faciale sau gestuale;
- Uneori da impresia ca nu aude atunci cand se vorbeste cu el; nu reactioneaza la anumite tonalitati ale vocii sau isi acopera urechile cu mainile atunci cand aude anumite zgomote.
- Are anumite reactii corporale repetitive cum ar fi batutul din palme sau leganatul;
- Manifesta rezistenta la schimbare;
- Poate avea probleme de alimentatie sau de somn;
- Are reactii anormale fata de stimuli normali;
- Nu manifesta in mod adecvat nevoia de afectiune;
- Uneori este autoagresiv sau agresiv cu cei din jur;
- Este in cea mai mare perioada a timpului anxios si speriat, adopta posturi bizare;
- Uneori pare insensibil la durere.
[…] Citeste si: Cand incep copiii sa vorbeasca. Cauzele intarzierii vorbirii si motivele de ingrijorare […]